Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
Wake up, Romanian, from the sleep of death
În care te-adânciră barbarii de tirani
Into which you have been sunk by the barbaric tyrants
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
Now, or never, make a new fate for yourself,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
To which even your cruel enemies will bow.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Now or never let us give proof to the world
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
That in these veins a Roman blood still flows,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
That in our chests we hold a name with pride,
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Victorious in battle, the name of Trajan![note 1]
Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Raise your broad forehead and see around you
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
How, like fir trees on a mountain, hundreds of thousands of strong men stand;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Just waiting for a voice to pounce like wolves on sheep,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii.
Elders, men, youths, boys, from the mountains and from the plains.
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Behold, great shadows, Mihai, Ștefan, Corvinus,
Româna națiune, ai voştri strănepoți,
The Romanian Nation, your great-grandchildren,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
With weapons in their arms, with your fire in their veins,
"Viața-n libertate ori moarte" strigă toți.
"Life in freedom or death!" shout all.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
You were vanquished by the evils of your envy
Și oarba neunire la Milcov și Carpați
And by your blind disunity, at Milcov and the Carpathians
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
But we, whose souls were pierced by holy liberty,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
Swear that for ever in brotherhood will join.
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
A widowed mother from the time of Michael the Great[note 2]
Pretinde de la fiii-și azi mână d-ajutori,
Claims from her sons today a helping hand,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
And with tears in her eyes curses whomsoever,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.
In such great peril, a traitor would become.
De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Of thunder and of brimstone should they perish
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Anyone who would flee the glorious place
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
When our land or our mother, with a sorrowful heart,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.
Will ask us to cross through swords and blazing fire.
N-ajunge iataganul barbarei semilune,
Didn't we have enough of the yatagan of the barbaric crescent
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Whose fatal wounds we still feel today;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Now the knout[note 3] is intruding in our ancestral homes,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim.
But the Lord is our witness that we shall not accept it alive.
N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Didn't we have enough of the blinded despotism,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Whose yoke, like cattle, for centuries we have carried?
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Now the cruel ones are trying, in their blind arrogance,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.
To take away our language, but only dead will we surrender it.
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Romanians from the four corners, now or never
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri.
Unite in thought, unite in feeling
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Proclaim to the wide world that the Danube is stolen
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri.
Through intrigue and coercion, sly machinations.
Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Priests, lead with your crucifixes, for our army is Christian,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
The motto is Liberty and its goal is holy,
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Better to die in battle, in full glory,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ.
Than to once again be slaves upon our ancient ground!
Recent comments