Glasul Artei Viitoare

Străinule ce bați la poartă... De unde vii și cine ești?
Străinule de lumea noastră, răspunde-ne de unde vii
Prin care lumi trăiși coșmarul nepovestitelor povești
Și-n care stea găsiși coloarea decoloratei nebunii?

"De unde vin? De unde pot veni, când ochii-mi
Plini de regrete și tristeți par 2 candele aprinse
În cripta morților poeți?"

Priviți... Sunt gol căci calea-mi fuse lungă
Și-n calea mea-întâlnii pe rând
Pe toți câți vrură să vă vândă
Podoabe noi ce nu se vând
Pe cei ce vrură să vă-ndrumeze spre mai bine
Spre-acel îndepărtat întrezărit
În armoniile eterne dintr-un sfârșit și-un infinit.

"De unde vin? Eu vin din lumea creată dincolo de zare
Din lumea-n care n-a fost nimeni din voi"

Deschideți poarta dar, veniți în jurul meu degrabă
Porniți cu mine împreună spre lumea-n care nu-s
Castele cu punți și șanțuri feodale
Nici ruginite porți de-aramă, la care bat cei noi sosiți
Veniți cu toții cât mai e vreme, și mai puteți cânta!

Veniți, să vă aprind în suflet lumina stinselor făclii
Și-n versuri fantasmagoria și vraja noilor magii
Iar cânturile voastre cu care azi cerșiți o pâine
Să le-ncunun cu strălucire aureolelor de mâine.

Dar poarta a rămas închisă la glasul artei viitoare!

[English translate: Chant Of 'Morrow's Art]

Oh, stranger, who's knocking on the portal
Who are you, and where are you from?
Oh, stranger to our world
Answer, where do you come from?

Where have you been living the nightmare
Of these untold stories...?
And in which star have you finally found
The colour of our faded madness?

..."Where I come from? Where could I come from
When my eyes, full of sadness and regrets
Look like two candles glowing
In the crypt of the dead poets!"

Behold, naked I am now, as i've trodden a long way
Where i've been encountering, one by one, all those
- who wanted to sell jewels, that cannot be sold...
- who wanted to lead the world towards "better times"
Towards that distant horizon...
...within the eternal harmony between end and infinity...

"Where do I come from? I come from the world beyond horizons
From the world, where no one of you has ever been before!"

So open up the gates, gather all around me
And we'll walk together towards the world
Where no castles and bridges exist, nor feudal ditches
Nor corroded bronze porches, which newcomers knock at
Arrive yet, while time's not up and you still may chant.

Come now, let me set ablaze the xtinguished torches in your soul
Its phantasmagoria and the spell of new magiks
And those chants, you're begging today for bread with
I shall put together with the glowing of 'morrow's aurorae.

Though, the gates are still closed to the chant of 'future art.